Those Nights. (private.Karoline and me)

Rezumarea primului mesaj :

Continua sa se plimbe pe hol, in speranta ca va gasi laboratorul de biologie. Era imbracat neadecvat orei ce urma: un tricou larg alb negru ca diferite inscriptii pe el, blugi taiati pe alocuri de aceeasi culoare, parul ii completa imaginea dorita, avand usor tapat. Articolele vestimentare au fost accesorizate cu un bling argintiu, bratari subtiri ce defineau contrastul alb-negru. Avand in vedere ca aerul emenat nu era pe placul tuturor, acesta se conforma propriilor dorinte. Privirea i se atintise asupra unei usi asupra careia scria laborator de chimie,lucru ce il facuse sa se retraga. Nu avea chef de biologie, insa nu-si permitea sa lipseasca la prima sa ora.

Nici nu stia de unde ii stia numele, nefiind sigur de faptul ca se mai prezentase. Insa de unde alta parte sa stie aceasta acest amanunt?Dadu indiferent din umeri cu intentia de a-si alunga toate neclaritatiile, urmand-o.Vazand ca ajunse,incepu sa tuseasca, mirosul acela deranjandu-i narile.Isi duse manala nivelul nasului stramband din buze. Era o alergie creata de propria iluzie a mintii, una ce ii coordona reactiile.
-Ei bine, un lucru e sigur. Cutul acesta e alergic la trandafiri.
Sopti, apropiindu-se de unul singur de foisor,lasand-ope fata sa miroase parfumul acestora. Cu siguranta dorea sa faca acelasi lucru insa narile sale nu erau la fel de rezistenta si in acest caz.
-Hai Karoline.Lasa trandafirii pret de cateva minute pe care le vei petrece cu mine.

AM tresarit usor cand mi'am auzit numele pronuntat, parca trezita dintr'o transa. Dau afirmativ din cap si ma indepartez de aceea tufa, venind la foisor unde erai si tu. In interiorul foisorului era o canapea confortabila din catifea rosie, si o masuta pe care era pus un bol de cristal, in interiorul lui fiind un trandafir negru, primul trandafir ce a dat nastere acestui loc. Ma asez pe canapea, aranjandu'mi frumos rochia, privind la acoperisul de cristal
-Daca stiam ca esti alergic m'as fi gandit la alt loc unde sa mergem insa, aici ma simt cel mai bine

Se aseza langa fata, ramanand tacut pret de cateva minute.Era o problema ca lasa parfumul trandafirilor sa il deranjeze, o problema creata de propria minte.Isi duse mana in jurul taliei sale,lipind-o de el.Zambea inca predomina pe chipul sau,conceptia ca o putea atinge atat de usor fiind una ce il satisfacea, aducandu-i acea stare.
-Sunt alergic mintal.
Explica,nedorind sa defineasca acest lucru,fiind destul de logic dupa parerea lui.Murmura ceva,atingandu-i chipul cu varfurile degetelor si privind-o insistent:
-Cum ai ajuns vampir?Esti unul pur sau cine te-a muscat?

Te'am privit intrebator cand m'ai tras atat de aproape de tine, lipindu'ma mai exact de corpul meu. Imi inchid scurt ochii cand degetele tale mi'au atins chipul, privindu'te apoi fix in ochi. Erai chiar curios in legatura cu mine, nu gluma, insa, daca tot vroiai sa sti, aveai sa aflii
-Mi'am pierdut parintii inca de mica ramanand orfana iar un domn generos m'a adoptat. Astfel am intrat intr'o familie foarte mare, sau mai bine zis intr'un clan de vampiri numit DelaCroce. Cand am crescut mai mare, am aflat ce erau ei cu adevarat insa nu m'a deranjat si am continuat sa traiesc fericita pana in ziua cand am implinit 19 ani. Tatal meu nu suporta gandul sa ma vada mai batrana de'atat, sa stie ca intr'o zi voi muri asa ca m'a muscat, transformandu'ma intr'un vampir de'al lor

O asculta fara sa o intrerupa, fiind captivat de povestea sa. Isi indrepta spatele, retragandu-si mana si intre timp zambind. Era interesant ca supravietuise abandonului, nestiind cum este afra parinti, orfan. Murmura cateva injuraturi in momentul in care simtise din nou parfumul florilor, tusind deranjat. Isi trecu limba peste buze, gandul fiindu-i ocupat cu replicile fetei, copilaria sa.
- Inteleg. Deci ti-a fost greu asta pana ti-ai intalnit o familie adevarata. Destul de dificil daca te gandesti din postura aceasta, ma refer din ipostaza mea.
Spuse, dand indiferent din umeri si pastrandu-si zambetul

-Familie adevarata? Ce familie e aceea ce nu te accepta asa cum esti, ce nu accepta ca intr'o zi vei imbatrani si vei muri, ca vei scapa de chinurile vietii? Nu, nu am avut niciodata o familie adevarata. Nu pot spune ca tata si restul nu m'au iubit insa nici ca nu m'au vrut ca un desert. Nimeni nu poate lua locul adevaratilor parintii, cei ce sunt ca tine. Din cauza lor sunt blestemata acum sa ratacesc singura printre secole
Spun cu o voce usor melancolica, privind ganditoare inainte si usor trista. Amintirile din trecut imi provocau repulsie. Uram cel mai mult ziua in care inima mea a incetat sa mai bata si m'am transformat intr'o nesatula de sange

O asculta prezentand aceea urma de interes, intre timp ridicand-se in picioare.Isi supse buza inferioara dupa care isi inclina capul intr-o parte:
-Cred , cred ca ai dreptate.
Murmura,respectandu-i conceptia si fiind de acord cu ea. Afirma din cap,sustinandu-si increderea cu care a fost inzestrat.
-Insa acestia au avut grija sa nu mori.
Spuse pe un ton serios, luand un aer usor superior,dupa care revenise,bineinteles cand realiza

Stramb din gura, dandu'mi jos pantofii rosii, intinzandu'ma pe toata lungimea canapelei. Ma durea spatele iar pozitia asta era nemaipomenita. Las un ranjet larg sa'mi cuprinda buzele, urand sa port acum o discutie atat de serioasa, strica tot farmecul locului asta
-Putin imi pasa daca muream. Acum, trecand peste asta, nu cred ca am venit aici sa discutam despre chestii vampiresti, nu'i asa? Sunt atat de plictisitoare incat imi creaza somnolenta

Ii dadea dreptate fetei: pe el nu il interesa si nici nu prezenta vreodata interes trecutul cuova, mai ales al lui. Copilaria sa pentru Gunji era de prost gust, ce nu dorea sa o mai repete vreodata. Geneza sa nu avuse nimic special, find nascut intr-un spital oarecare, de un medic oarecare in jurul sau roind oameni oarecare.Isi indrepta spatele, continuand sa tina mana la nas si plimbandu-se prin interiorul foisorului usor agitat de parfumul emanat de catre trandafiri .
-Da. Ai dreptate. Nici mie nu-mi face placere sa vorbim despre acest lucru.
Mumura, dupa care dadu pozitiv din cap,sustinandu-si in totalitate propriile cuvinte. Isi trecuse limba peste buze, lasandu-se la nivelul picioarelor sale si sarutandu-i-le tandru. Dupa acest lucru se ridica, privind-o intr-un mod pervers:
-Exceptand faptul ca esti vampir, as fi putut jura ca apartii varcolacilor.

Imi tineam ochii inchisi, bucurandu'ma de clipele astea de relaxare. Nu aveam parte zilnic de asa ceva, mai ales ca eram ocupata si cu scoala. Orele de magie neagra erau un chin pentru mine, limba latina fiind total paralela pe langa mintea mea. AM simtit ceea ce ai facut, deschizandu'mi alene ochii, privindu'te calma fara a spune nimic in legatura cu gestul tau. Observ modul in care ma priveai, neintelegand de ce varcolacilor le placeau chestiile atat de perverse. Ranjesc usor la remarca ta, chicotind malefic
-De ce? Ca sunt guraliva si imi spun mereu parerea si ceea ce gandesc fara a ezita macar o clipa?

Ii asculta intrebarea usor retorica, neintelegand de ce facuse acea remarca. Chiar asa erau varcolacii?Chiar apartinea unei rase guralive si ca trasatura principala tupeul?Dadu indiferent din umeri, nestiind ce sa spuna, nepercepand asta pana acum. Stramba din buze, inclinandu-si capul intr-o parte.
-Nici nu inteleg de ce am facut aceasta remarca.
Spuse, muscandu-si buza inferioara, imediat dupa sugandu-si-o pe interior. Nu intelegea de ce afirmase atat de sigur acel lucru, insa nu se obosea sa isi explice. Zambi cald, dupa care se aseza jos, nederanjandu-l acest lucru. Ii privea trasaturile fetei, moment in care gandul ii devenise absent , fiind ocupat cu alte idei.

-Nu ma intelege gresit scumpule, nu am vrut sa te jignesc, doar ca voi, varcolacii, sunteti renumiti pentru curajul si personalitatea puternica. Nu va lasati atat de usor calcati in picioare si mereu spune'ti ce va deranjeaza. Eu admir lucrul asta. Pe langa voi, vampirii doar tac si inghit, deplorabil
Spun stramband usor din gura, inchizandu'mi ochii la loc. parfumul trandafirilor parca imi creau o stare de lesin, facandu'ma cu mult mai vulnerabil, fiind total molesita acum. Insa nu ma deranja, in sfarsit ma puteam relaxa si eu. Zambesc cald, buzele mele rosii arcuindu'se usor, dand o tenta de culoare vie fetei mele atat de palide

Ii daduse dreptate in privintaremarcii facute, dand pozitiv din cap. Stia ca si el are un caracter impertinent, ametitor de puternic si schimbator. Stramba din buze in continuare, ridicandu-se de jos cand isi dadu seama ca de acolo se simtea cel mai bine parfumul trandafirilor, mireasma respectiva deranjandu-i narile din ce in ce mai rau.
-Inteleg. Ei bine, ma simt flatat de acest lucru...de conceptia ta
Murmura, ducandu-se la nivelul chipul ei si trecandu-si varfurile degetelor peste obrazul ei:
-Cat de mutl regret ca nu faci parte din rasa noastra. Ai fi fost o camarada demna de luat in considerare. Insa astfel... nu apartinem aceleeasi lumi.
Zise, intre timp privind-o si zambind la fel de slab. Avea dreptate in privinta acestui lucru si el stia chiar foarte bine asta.

Imi deschid ochii cand iti simt degetele pe obrazul meu, privindu'te patrunzator, ochii mei stralucind mai puternic ca niciodata, de parca m'as fi hranit cu sange, insa e din vina acelor trandafiri si a mirosului lor. Imi pastrez zambetul, analizandu'ti cu atentie chipul insa mai ales spusele, dand negativ din cap
-Atata timp cat amandoi respiram acelasi aer, pasim pe acelasi pamant, facem parte din aceasi lume. Priveste'i pe oameni Gunji, toti sunt diferiti: la rasa pana la traditii, insa toti se accepta, toti traiesc in aceeasi lume. Ca eu sunt vampir, iar tu varcolac, e doar un lucru minor. Asa am fost cresacuti si invatati: sa credem si sa spunem ca facem parte dintr'o lume opusa celelaltei rase, insa noi nu suntem capabili sa vedem ca impartim cu totii aceasi lume
Spun cu o voce blanda insa hotarata, stiind ca aveam dreptate in privinta asta. Nu am fost nascuta mai ieri, trupul meu duce in spate multe secole, si stiam ce spun

Murmura un "aha" nehotarat in momentul in care fata isi expuse propria parere, nefiind de acord cu ceea ce spuse. cu toate acestea, inca ii respecta modul de a percepe diferentele existenta intre cele doua rase.
-Desigur, fiecare are parerea sa. Cu toate ca nu sunt de acord cu ceea ce ai spus, ceea ce ai afirmat are logica si cred ca pentru altii conteaza.
Murmura, dand indiferent din umeri, auzindu-si oasele cum pocneau sub presiuniea greutatii sale. Era obosit, insa aceasta nu se citea pe chipul lui, obsinuindu-se cu timpul orelor pe care nu si le permitea sa le piarda dormind. Isi trecuse limba peste buze, inchizandu-si pret de cateva secunde ochii si linistindu-se odata cu atmosfera

Desigur, nu ma asteptam sa imi accepti teoria insa eu credeam in ea ca in propiul meu Zeu, si mereu aveam sa cred. Odata ce am fost om, apoi vampir, vedeam lucrurile diferit de restul si nu ma temeam sa'mi spun parerea nici in fata celor mai mari vampiri din clanul meu.Ma ridic in capul oaselor, apucandu'te usor de umeri, facandu'te astfel incat sa stai cu capul in poala mea. Mi se parea ca erai usor obosit, iar mirosul trandafirilor chiar te incomoda, nu? Imi treceam trandru degetele prin parul tau moale, ca de aur, privindu'ti chipul cu ochi blanzi, pe buze inca domnind un zambet cald
-Nu as fi crezut ca voi avea intr'o zi un cutu dragut ca tine. Daca te deranjeaza atat de mult mirosul de'aici, putem pleca intr'un alt loc, ma voi gandi eu unde

Cand ii simti degetele inclestandu-se odata cu firele sale de par, scoase un marait zambind larg. ii placea atat de mult sa simta mainile cuiva atingandu-i parul. Isi misca capul asemenea unui caine , mangaierile fiind elemente vitale.Auzind ca vrea sa schimbe locul, brusc se razgandi-se placandu-i cand il mangaia. Dadu negativ din cap, apropiindu-se de ea pentru a-i simti mainile mai bine, tinandu-si ochii inchisi:
-Nu. M-am obisnuit
Murmura dand pozitiv din cap si trecandu-si limba peste buze intr-un mod lacom.Era adeptul starii acestea, simtindu-se ca in al noulea cer. Nu intelegea de ce ii placea sa fie mangaiat insa deseori musca in adevarul sens al cuvantului, dand senzatie de a fi o rasa asemanatoare unui caine. Se pare ca afat il nimerise cu apelativul, insa Gunji nu punea accent pe asta

Continuam sa'mi trec degetele prin parul tau bogat, observand ca iti placea asta, iar pe mine nu ma deranja deloc. In trecut, faceam asta des cu el, si uneori imi era dor de acele clipe pe care, parca le retraiam, intr'un fel, cu tine acum. Imi inchid scurt ochii, redeschizandu'i ca sa'ti privesc din nou chipul, atat de diferit de al meu. Culoarea pielii tale era atat de plina de viata pe cand a mea era atat de palida si lipsita de stralucite, absolut mata. Ma aplec asupra ta, sarutandu'ti fruntea, indreptandu'mi apoi spatele, continuad sa'mi trec degetele prin parul tau, folosind acum amandoua mainile. Era palcut ca, din cand in cand, sa mai simti sub atingerile tale caldura, nu numai raceala unui trup mort dar care inca traieste

Continua sa se alinte si sa se bucure de atingerile fetei, miscandu-si capul in functie de directiile mainilor sale.Scoase un marait , simtindu-se atat de linistit cand aceasta facea miscari circulare, scotandu-l din stare in care era.Mormai un "ce bine e" soptit, trecandu-si de nerepetate ori limba peste buze inferioara si terminand prin a schita un ranjet larg:
-Ce bine e! N-am mai fost de mult timp mangaiat!
Murmura, lasandu-si capul pe picioarele fete, sperand ca aceasta sa continue. Intr-adevar acum se comporta ca un cutu, ceea ce nu ii statea in fire insa era mult prea bine.
-Unde ai fost atata timp?
Intreba retoric, continuand sa se bucure de atingerile fetei ce aveau ca scop in a-l linisti.

Te las sa te asezi cum vrei, continuai sa te mangai, chicotind usor. Imi placea mai mult Gunji de'acum, nu cel care abia astepta sa se vada sub fusta mea. Maine chiar aveam de gand sa'ti cumpar o zgarda frumoasa sau, cine stie, poate ca ti'as fi facut'o chiar eu. Rad usor amuzat de ceea ce ai zis, privindu'ti incontinuare chipul atat de plin de viata
-Inchisa intr'o camera in camin. Si eu care am crezut ca te vei supara daca iti fac asa
Macar de'acum stiam ca daca mai simteam nevoia sa mangai pe cineva, la fel cum o facusem cu el, aveam sa apelez la tine

Cand auzise ca a fost inchisa intr-o camera de camin, inghiti in sec, expresia sa afciala ramanand neschimbata. Nu dorea sa ii adreseze nicio intrebare si nici sa ii ceara detalii. Continua sa isi miste capul in functie de atingerile fetei, acestea aratand latura blanda a lui Gunji. Murmura un "ce bine", oftand de placere. Cat putea iubi sa ii umble cu degetele prin par, simtindu-si fiecare nerv atins si spulberandu-se treptat:
-Multumesc!
Mormai, inchizandu-si ochii si continuand sa isi treaca limba peste buze nerabdator. Cat de mult o iubea pentru ca il mangaia!

Am dat negativ din cap la replica ta. Eu ar fi trebuit sa iti multumesc pentru ca ma lasia sa retraiesc, oarecum, o mica parte din trecutul meu.
-Nu'mi multumi. Important e ca iti place
Dupa cum am spus, iti eram datoare cu faza cu tocul rupt. Daca n'ai fi fost tu, acum as fi fost lovita si nu as fi ajuns sa'mi schimb pantofii. Am privit ganditoare inainte, ochii mei oprindu'se asupra unui punct fix fara a clipi macar, degetele mele continuand sa te mangaie energic si totusi tandru si elegant

Continua sa zambeasca din ce in ce mai larg, trecandu-si varfurile degetelor peste mana fetei. Aceasta cu toate ca era doar un trup rece, emana si caldura necesara lui Gunji. Nu intelegea de unde vine, avand un efect pozitiv asupra lui.
-Karoline. De ce nu esti ca altii?
Intreba retoric fara a-si da seama, mintea sa fiind pierduta printre propriile idealuri, conceptii, superstitii.
-De obicei vampirii nu suporta varcolacii si aidoma.
Mormai usor nesigur de intrebarea adresata, stramband din buze. Momentul acesta era unul predestinat curiozitatii, simtind suspansul din atmosfera.

Iti adu intrebarea si ma gandesc la ce sa'ti raspund, totusi, privirea mea stand nemiscata inca in acel punct fix. Zambesc usor melancolic, inchizandu'mi scurt ochii, rupandu'ma de gandurile mele
-Poate pentru ca am fost mai intai om, si apoi vampir, si percep lucrurile diferit. Simt cum in mine inca bate o parte din inima de muritor. Nu'mi place sa urasc pe cineva diferit de mine, ce e diferit este si palpitant, nu'i asa cutu dragut?
Imi schimb acel zambet melancolic cu unul inocent, ca de copila, doar pentru scurt timp. Imi indrept din nou privirea inainte, continuand sa te mangai

O asculta intrebarea sa primind un raspuns pozitiv. Intr-adevar, ceva diferit era deseori un lucru palpitand, o specie demna de luat in considerare si dupa parerea lui Gunji, de studiat. Atingerile slae il induceau intr-o lume paralela cu acesta in care acum respira, privea trandafirii si uitand de alergia sa inchipuita. Murmura inca o intreabre , un non-sens, care nu se auzi datorita tonalitatii usor scazute. Se gandea la momentul in care va trebui sa se inchida din nou , sa se izoleze intre patru pereti si sa iasa cand isi aminteste. Gunji nu avea prieteni pentru ca nu le permitea si nici nu dorea, aparent desigur.
-Kateline. Merci pentru comportamentul tau fata de mine.