In Joy And Sorrow

Kai intra in clasa dar constata ca nu era nimeni.Isi tranti ghiozdanul pe unele dintre banci asezandu-se apoi pe scaun.

Ca de obicei, cand nu se gasea vinovatul, Kay pica mereu vinovat. Fiindca niste ametiti i-au murdarit directorului masina, a trebuit sa mearga la sala de detentie. Deschise usa si privi in clasa. Macar nu sunt singurul, mormai usor, intrand si se aseza pe o banca.

Il privi cu coada ochiului pe baiatul ce intra pe usa dar nu spuse nimic.Lasa usor capul pe banca,inchizand pentru cateva clipe ochii.

Intru in clasa cu castile in urechi si privesc imprejur.Profesorul ce trebuia sa ne supravegheze inca nu a venit.Am oftat si mam asezat in ultima banca de langa perete.

Din moment ce intentiile mele de a chiuli si de a nu incerca macar sa ma integrez au fost descoperite, am fost trimisa in sala de detentie. Eram nervoasa si am deschis usa trantind-o de perete. Nu stiu ce prima impresie reusisem sa fac, dar in sala erau doar vampiri si toti se uitau ciudat la mine...

Macar nu sunt singurul nervos pe aici, isi spuse in gand, privind pe cele doua vampiroaice aparute. Ofteaza si se intinde pe toata banca, punandu-si mainile sub-cap, incercand sa adoarma cat de cat.

Imi las capul pe banca si inspir aer adanc in piept.Banca era atat de rece iar mie imi era ataat de cald.Speram sa fie mai putine persoane la detentie.
Imi parea rau ca proful de engleza nu a apreciat critica mea constructiva si limbajul meu...colorat.

M-am asezat intr-o banca din primul rand si am inceput sa ma gandesc la anumite secvente din trecutul meu indepartat. Vroiam sa ma linistesc...

In minte imi reveneau mereu imagini cu moarte parintilor mei...foc...o armata a mortii impotriva lor...mama care ma ascundea...
Mam ridicat deodata si am scuturat din cap.NU! Categoric nu voiam sa ma gandesc la lucrurile acelea.Acesta era prezentul acela era trecutul.Trecutul nu putea fi schimbat dar prezentul da.

Am observat reactiile Lissei si asta ma ingrijora, dar nu intr-o mare masura. M-am apropiat de ea si i-am soptit:
Trecutul nu influenteaza prezentul sau viitorul, ci persoana care va trece prin aceste etape. ai devenit o persoana mai buna si puternica datorita acestor lucruri intamplari, dar sunt doar amintiri, iar acestea nu trebuie sa te afecteze atat de mult.
Incerc sa-i zambesc, desi ochii mei vesnici tristi ma impiedica.

Baiatul se ridica brusc indreptandu-se spre fereastra.Prefera sa taca decat sa vorbeasca.Privi intr-un punct fix inainte.

Am observat si comportamentul lui Kai, dar nu aveam de gand sa incerc sa il inteleg si pe el, desi poate as fi fost interesata de persoana lui. L-am analizat putin timp, dar destul de sumar. Nu stiu daca observat asta sau nu...

Isi baga mainile in buzunar fara sa-si ia privirea de la fereastra.Deschise apoi geamul larg asezandu-se cu fundul pe pervaz, vantul fluturandu-i prin par.Parea dur si rece,dar in interior era complet distrus.Nu vroia sa arate asta.

Nu ma puteam abtine. Curiozitatea mea era un blestem in adevaratul sens al cuvantului.
Hei, ce ti-a atras atentia ?

-Ploaia...raspunse el scurt si oarecum rece fara sa-si ia privirea de la picaturile de ploaie.Scoase o mana afara lasand sa curga 'lacrimile' cerului.

- Si ce iti inspira ?
Ma gandeam daca va fi in continuare rece sau va fi cooperant, dandusi seama de intentiile mele.

-Liniste,puritate...,adauga el la fel de rece privind-o apoi pe fata cu coada ochiului.Pe chip nu avea nici o expresie.

- Cred ca vezi mai mult...
L-am privit in ochi pentru cateva clipe incercand sa-i aflu macinarile sufletului si aproape reusisem. Dar am dat sa ma indepartez brusc.

-Poate,adauga el scurt privind apoi iar ploaia.Inchise ochii pentru cateva clipe savurand acel moment de liniste.

Am iesit din sala, si mi-am pierdut incet dar sigur urma pe holul larg.

- S-a intamplat ceva?,aparu brunetul in fata ei fara nici o expresie pe chip, privind-o cu ochii sai mari si rosii.

-Nu imi pasa...doar ca m-ai privit in ochi pentru a ma 'citi' si ai devenit mai agitata,spuse el pe un ton mai jos privind-o in ochi.Ce s-a intamplat?

Nu iti pasa dar vrei sa stii ce s-a intamplat ? Cat de logic iti suna ?
Il privesc ironica, incercand sa-l provoc pentru a afla si mai mult decat tocmai aflasem. Nu i-ar fi fost greu sa ma sfasie in bucatele marunte...

-Cum ar fi?,ridica el o spranceana privind-o calm.Spune...,adauga brunetul asteptand un raspuns.