Just a book

Rezumarea primului mesaj :

Am intrat cu pasi timizi in incaperea larga. M-am uitat prin rafturile inalte cautand o carte care sa-mi satisfaca curiozitatea referitoare la inceputul acestei academii si alte cateva amanunte.

Ma opresc afara si privesc in jur tacuta.Nu voiam sa ne vada cineva ca mergeam la catacombe.Era interzis! Si de aceea era mai incitant.
-Hai!
Spun si o iau de mana si apoi incep sa fug incetisor spre catacombe.

Eram in spatele ei si incercam sa nu ma fac auzita, dar nu stiu cat de bine imi reusea asta datorita tocurilor mele, nu foarte mari. M-am desprin putin de lissa, scotandu-mi pantofii.

Mam oprit asteptando sa se descalte si priveam cu un ochi de profesionista in jur.Era bine ca eram specializata in furisari...si ca era seara.

- Gata. Scuze ...
Mi-am ascuns pantofii pentru a nu da de banuit si m-am apropiat din nou de Lissa.

-E ok.
Spun si o iau inainte strangand cartea la piept.

O urmaresc, fiind si atenta pe unde calc, pentru a nu-mi rani in vre-un fel picioarele goale.

Am ajuns la intrarea in catacombe.
-Simti?
Intreb privind fix spre ele.Dadeau o energie intunecata...aproape sufocanta.

- Da, insa e mai slab pentru mine. Sunt varcolac...
Spun asta parand ca regret.

Ma intorc si o privesc.
-Esti minunata.NICIODATA sa nu lasi pe cineva sa zica altceva.Sunt invidiosi.
Spun privind din nou in fata.

- Merci, Lissa. Inseamna enorm pentru mine.
Ii zambesc, desi probabil ca ea nu observa.

O observ cu coada ochiului si ma intorc spre ea zambind sincer.
-Cu placere si mereu Marion!
Spun rostind prelung numele ei.

Am asteptam sa vad ce urma. Nu stiam nici un drum prin academie, desi am parcurs-o aproape pe toata. Detalii imi scapau mereu.

-Haide.
Spun curajoasa si o iau inainte si pasesc precaut privind in jur.

Merg aidoma ei, fiind din ce in ce mai curioasa. Deveneam chiar nerabdatoare...

Neam strecurat pe langa ziduri si priveam cu ochii mariti considerabil pentru a vedea bine in intuneric.Mam oprit la gura a 3 tunele ce se intersectau.Miam muscat ganditoare aratatorul si am privit foaia.Am rascutio iar si iar si nu stiam pe unde so iau.
-Am o idee.
Spun incet si ma musc tare de deget si las sa cada pe spatele foii cateva picaturi de sange.
Pe foaie a inceput sa se contureze cu rosu o harta.
-Merge.
Spun vesela.

- De unde iti vin toate ideile astea ?
O intreb, fiind putin confuza de faptul ca trasnaile ei chiar functioneaza.

-Habar nu am...nici nu am stiut daca va functiona.
Spun pe un ton naiv zambindui si apoi o iau prin tunelul din dreapta.
-Hai.Spun afundanduma in intuneric.

Continui sa ma incred ca vampiroaica, desi nu aveam vreo garantie. Poate doar faptul ca era printre putinele persoane din lista mea cu " Cei care nu ma judeca...".

Am ajuns la o fundatura si am privito ganditoare.Apoi imi mutam privirea ba la ea ba la foaie.
-Ma mir ca nu am dat peste nimic pana acum.
Spun ganditoare.

- Poate nu are nici un rost ce facem...
Ma intristez la acest gand.

Intind mana si sterg praful si muschiul de pe peretele din fata noastra.Apare un dragon sculptat in piatra si ros de vreme.
-Sigiliul lui LaVey...uite.
Spun si intorc harta pe care era acelasi dragon desenat.
-Logic...dragonii sunt simbolul puterii si a dreptatii.

- Sa nu ma asculti niciodata, Lissa. spun doar prostii.
Privesc si foaia si sigiliul de nenumarate ori.
- imi pare rau sa te dezamagesc, dar unde e logica ta ? Ce legatura au dragonii, simbol al dreptatii si puterii, cu " asta " ?

-Dragonii mai sunt si fiinte puternice ce devoreaza animale si oamenii pentru asi stisface foamea...ai supun pe toti.
Spun continuand sa privesc peretele.

Logica ei era ori foarte profunda, ori nici ea nu stia bine. Eram derutata. Stiam ce sunt dragonii, dar de unde legatura cu sangele ei, sigiliul LaVey si aceste locuri ?

-Nu te incurca.Este doar un simbol.Se pare ca lui LaVey ai placeau dragonii.Si mie imi plac pisicile.
Spun ridicand simplu din umeri.